Archive for the ‘mediu’ Category
Popularea cu sturioni - reloaded, cu interviuri
Dupa ce v-ati distrat citind aberatiile din Academia Catavencu din postul anterior, aveti mai jos un articol din Obiectiv - Tulcea, care prezinta mai detaliat si mai aproape de realitate ceea ce s-a intamplat la sfarsitul anului 2007.
Maine vom avea punctul de vedere al Garzii de Mediu.
N.B. Articolul este postat dupa metoda “copy - paste”, greselile de exprimare / ortografie apartin autorului…
Investigatii. In razboiul “Sturionul”, doi combatanti: Raduta si Maereanu
Scris de Florenta GAVRILA
Miercuri, 23 Ianuarie 2008
Productia de sturioni este dominata in acest moment, si incontestabil, de doua firme conduse de doua personaje deja foarte cunoscute la Tulcea si in Delta Dunarii. Este vorba de Robert Raduta, concesionar al unor incinte piscicole si zona Chilia Veche, dar si detinatorul unei firme de acvacultura, si Marilena Maereanu, care, impreuna cu sotul sau, Dumitru Maereanu, au inceput o afacere cu sturioni la Isaccea. Pana nu demult, intre aceste firme era pace si liniste. Firma “Kaviar House” a familiei Maereanu castiga licitatiile pentru popularea Dunarii cu moruni, iar S.C. “Beluga Farm Group” S.R.L., a omului de afaceri Robert Raduta, avea in grija deversarea puietilor de nisetru.
In luna decembrie a anului trecut, relatia profesionala buna dintre acesti oameni de afaceri s-a rupt, lasandu-se cu procese in instanta, acuze serioase, numele implicate in scandalul “Sturionul” fiind de asemenea cat se poate de cunoscute: Gheorghe Stefan, presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, care este acuzat de Robert Raduta ca “il tine in brate” pe Robert Raduta si ii favorizeaza licitatiile, Octavian Popa, comisar sef al Garzii Nationale de Mediu acuzat ca, la cererea lui Maereanu, a pus comisarii Garzii sa opreasca cu orice pret deversarea in Dunare a puietilor de sturioni crescuti in ferma lui Robert Raduta.
Un alt personaj implicat in aceasta afacere este si presedintele Companiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, care a dat sume insemnate familiei Maereanu, fara licitatie publica, asa cum prevede legea, pentru poluarea Dunarii cu sturioni.
Istoria incepe la A.N.P.A.
La inceputul lunii decembrie a anului trecut, Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura a organizat o licitatie publica la care au fost inscrise cinci firme, printre care S.C. “Beluga Farm Group” S.R.L. si S.C. “Kaviar House” S.R.L. Isaccea, societati care au participat si la programul de populare a Dunarii cu sturioni din anul 2006, deci cu sanse mari de castig anul acesta.Desi ambele societati au acelasi obiect de activitate, respectiv acvacultura, diferenta este ca una, respectiv “Kaviar House” produce o specie de sturioni, respectiv moruni, iar cea de-a doua, “Beluga Farm”, este specializata pe productie de nisetru. Toate bune si frumoase, avand in vedere ca Agentia a scos spre vanzare caiete de sarcini diferite, doar ca preturile cerute de acestea au fost diferite: 8, respectiv 14 euro.
Iar versiunea omului de afaceri Robert Raduta este urmatoare: “S-au facut caietele de sarcini si am fost cinci firme care am primit licenta de a pescui reproducatori pentru a participa la acest program si din aceste cinci firme doar doua, respectiv «Kaviar House» a doamnei Maereanu, si «Beluga Farm», au reusit sa embrioneze si sa faca pui de sturioni. Eu am facut nisetri, iar doamna Maereanu a facut moruni. Caietele de sarcini au fost pe fiecare specie in parte, iar doamna Maereanu nu a respectat caietul de sarcini. Deci, acel caiet de sarcini la morun a fost cumparat de doamna Maereanu, iar eu am cumparat caietul de sarcini la nisetru, pentru ca eu aveam pui de nisetru si nu aveam ce sa caut la licitatia de moruni si nici ea la cea de nisetru pentru ca nu avea pui de nisetru. Eu am respectat ce s-a scris in caietul de sarcini, am acceptat si pretul. Deci noi n-am cumparat intre noi pentru ca banii erau alocati separat pentru cele trei specii. Din nefericire, banii au fost pierduti pentru ca s-au intors la bugetul de stat. Firma familiei Maereanu nu s-a calificat pentru ca a zis ca nu vrea 8 euro, ci 15 euro pentru ca pestii mei sunt mai frumosi”.
Aceasta versiune este sustinuta si de presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan, care a declarat ca “pretul a facut diferenta”.
“«Kaviar House» a venit cu o oferta neserioasa. Cereau 14 sau 16 euro pe puiul de sturion, iar asa ceva nu se poate. Sa fim seriosi, un pui de 200 de grame sa coste 16 euro, adica in kilogram de pui sa coste 100 de euro kilogramul. Ce produs de origine animala poate sa coste atata? Noi am avut o calculatie de pret de la Institutul de Cercetari de la Galati si asta a fost in jurul sumei de 8 euro pe bucata si in niciun caz 16 euro”, sustine presedintele A.N.P.A.
Deci castigatoare a licitatiei a fost declarata firma “Beluga Farm”, in timp ce “Kaviar House” a fost scoasa din joc. Considerand ca s-a facut o nedreptate, sotii Maereanu au facut o contestatie la Ministerul Agriculturii, consecinta acestui demers fiind un control efectuat de o comisie din cadrul Ministerului Agriculturii. In urma verificarilor, Corpul de Control a ajuns la concluzia ca licitatia s-a desfasurat corect si aici ar fi trebuit sa fie punct.
Familia Maereanu si-a atins scopul principal
Insa, in acelasi timp, familia Maereanu a reusit sa-si atinga scopul, dar in alt fel. Nu stim care sunt relatiile dintre patronii “Kaviar House” si reprezentantii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, insa aceasta institutie a ajutat firma “Kaviar House” sa-si duca scopul la capat, respectiv popularea Dunarii cu sturioni, fara concurenta si fara licitatie.
In opinia presedintelui Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan, aceste deversari au fost ilegale iar aceasta institutie, singura care are in obiectul de activitate acvacultura, nu a fost informata in legatura cu aceasta chestiune.
“Noi am fost informati in ultimul moment, in seara de dinaintea deversarii. La ora 5 si jumatate a venit un fax, ora la care salariatii nostri nu mai erau aici. Deversarea nu stim cum s-a facut, nu stim cat s-a deversat, daca au fost marcati si ce s-a intamplat acolo. Treaba este ilegala, pentru ca orice populare trebuia sa aiba acordul administratorului, iar administratorul resursei este Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura si Ministerul Agriculturii si noi n-am avut niciun fel de cunostinta. In acelasi timp, Ministerul Mediului, in calitate de organism CITES, trebuia la fel informat si sa aiba aprobare. Nu cred ca a fost asa, avand in vedere ca am primit astazi de la Ministerul Mediului o solicitare prin care sa le aducem la cunostinta daca noi am stiut de aceasta populare, dar nu stiu. Stiu doar ca firma «Kaviar House» a cumparat de la Compania Nationala pui fara sa faca licitatie, dar asta nu e problema mea sa demonstrez lucrurile astea. Firma a fost descalificata la licitatia pe care noi am organizat-o, din cauza pretului mare pe care-l cerea. Atunci s-a dus la Compania Nationala, iar aceasta le-a dat chiar mai mult pe sturioni, respectiv 16 euro pe bucata, fara licitatie, si fara sa aiba aprobarea nimanui” a declarat presedintele A.N.P.A.
Iata mai jos si justificarile sotilor Maereanu, Dumitru si Marilena, in legatura cu “afacerile” din spatele afacerii.
Versiunea “Maereanu”
Reporter: Firma pe care o patronati, alaturi de sotia dumneavoastra, “Kaviar House”, a fost acuzata de ilegalitati in legatura cu deversarile de sturioni ce s-au facut la sfarsitul anului trecut, in zonele Isaccea si Harsova. Cum comentati?Dumitru Maereanu: Sunt doua tabere: domnul Stefan si domnul Raduta, pe de o parte, si eu si sotia mea, pe de alta parte.
Rep.: Cu Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol…
D.M.: Fara Compania Nationala. Aceasta institutie are un program strict pe aceasta tema. Noi nu am fost ajutati. Suparator este ca acest Stefan Gheorghe se erijeaza in aparatorul unora, cand de fapt este presedintele Agentiei Nationale si trebuie sa aiba grija de toti, indiferent ca ii sunt sau nu prieteni. Ori daca pe un prieten de 20 de ani il tii in brate si ii dai 200 de mii de Euro…
Rep.: Sa inteleg ca acest prieten este domnul Raduta?D.M.: Bineinteles. Sunt niste lucruri de o gravitate mare pe care le-a facut A.N.P.A. Adica, in momentul in care se stiau toti jucatorii de pe piata, domnul Stefan
mi-a trimis “n” controale. Cum comentati ca a facut o asa-zisa licitatie, la inceputul lunii decembrie, si a achizitionat puiet doar de la domnul Raduta, spunand ca eu am venit cu un pret mai mare. Insa eu am avut morun de 300 - 400 de grame, iar domnul Raduta a avut nisetru de 80 de grame.Rep.: C.N.A.F.P. nu a organizat nicio licitatie pentru achizitia de sturioni. Nu vi se pare o problema?
D.M.: Nu este nicio problema, iar Compania Nationala are in atributiile ei programul acesta de populare. Imaginati-va ca au fost sase juristi care au verificat aceasta chestiune. Eu doar mi-am scos cheltuielile, curent electric, angajati si atat.Marilena Maereanu: S-au facut astfel de afirmatii pentru ca au trecut printr-o serie de ilegalitati. Noi am pierdut licitatia pe care, in mod normal, ar fi trebuit sa o castigam, milionul acela de euro care s-a dat de la bugetul de stat s-a dat si pentru nisetru, si pentru morun si pentru pastruga, numai ca domnul Stefan a vrut sa-si ajute prietenul, pe domnul Raduta, si atunci a preferat sa ne faca noua o manevra, sa nu ne ia morunii, ca sa poata sa dea toata suma domnului Raduta.
Rep.: Din informatiile noastre, dumneavoastra ati facut o contestatie la Ministerul Agriculturii in legatura cu modul in care a fost organizata aceasta licitatie, iar concluzia Corpului de Control al ministrului a fost ca licitatia a fost corecta.M.M.: Cunosc versiunea dansilor, insa contestatia mea este in instanta. Acum ne judecam si inca nu s-a elucidat daca dansii sunt sau nu vinovati. Contestatia noastra a fost respinsa de Comisia de solutionare a contestatiilor pentru ca dumnealor, tot ilegal, au semnat contractul inainte de vreme, de cat aveau dreptul.
Rep.: Legea prevede ca achizitiile publice trebuie sa se faca in baza unor licitatii. De aceasta data Compania Nationala v-a incredintat direct aceasta actiune. De ce?
M.M.: Nu se impunea o licitatie, si este foarte legal ceea ce s-a intamplat. Este vorba de un contract de cercetare pe care l-am semnat cu C.N.A.F.P.-ul, iar Compania avea, inca de la inceputul anului, prinsi in buget bani pentru activitati de cercetare si producere de puiet, pentru participarea la programul de populare al Dunarii. S-au facut niste decontari la o parte din cheltuielile de producere si crestere a acestor pesti. Deci, teoretic, eu nu mi-am luat nici banii pe care i-am cheltuit pe productie.Noi suntem o societate care avem in obiectul de activitate, in afara de comert si producere de sturioni, si un departament de cercetare-dezvoltare. Este vorba de un program de cercetare, protectie a mediului inconjurator, participare la programul de sustinere a Dunarii cu sturioni. Acesta este programul C.N.A.F.P.-ului. In Ordinul 34 se spune ca in cazul in care o institutie achizitioneaza sau deconteaza niste cheltuieli legate de activitati al carei rezultat nu este pentru folosul personal, nu se face licitatie.
Rep.: Pana la urma ce cantitati de sturioni au fost deversate in Dunare pentru … cercetare?
M.M.: Este vorba de 15 mii de bucati puiet de morun.
Rep.: Firma domnului Raduta, spre exemplu, principala dumneavoastra concurenta, de ce nu putea face acelasi lucru?M.M. : Domnul Raduta nu putea sa-si dea nisetri in Dunare pentru faptul ca nu respecta prevederile Ordinului 262, respectiv 330, pe 2006. Acel ordin spune ca pentru a putea participa la popularea Dunarii, trebuie sa respecti intru totul anumite conditii. Adica, anexa 1 spunea ca trebuia sa foloseasca 12 exemplare de nisetru, iar el a avut doar 4 exemplare. Noi am fost singurii care am respectat aceste conditii.
Rep.: Care este relatia familiei Maereanu cu comisarul - sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa?
M.M.: Relatia cu domnul Popa este aceeasi ca si cea cu domnul Gheorghe Stefan, presedintele A.N.P.A., adica una institutionala. Pe domnul Stefan il cunosc de mai mult timp decat pe domnul Popa si as putea spune ca am avut o relatie cu domnul Stefan mai buna decat cea cu domnul Popa. Este o relatie corecta. Am vazut ca m-au facut si liberala. Eu sunt membru al Partidului Democrat, si am si functie in Partidul Democrat.
n Interviul cu omul de afaceri Robert Raduta si implicatiile comisarului-sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa, in afacerea “Sturionul”, in ziarul de maine.
Academia Catavencu - 23 ianuarie 2008
Cine a inmultit pestii din Dunare de Craciun si cum
de Alex Cautis | 22 Ianuarie 2008
care se cheama, pe numele ei de fata mare, Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. Pe ce ne bazam cind spunem ca e fata mare, mai ales ca dumneaei lucreaza cu peste? Pai, stim sigur ca, de cind a fost facuta, cei care ar fi putut sa-i ridice poalele in sus si sa o controleze la dedesubturi („dessous-uri“ pentru francofili) nu au miscat nici un deget. Desi ocazii ar fi avut destule, unele dintre ele fiind semnalate chiar de noi. Dupa cum am spus in repetate rinduri anul trecut, virginala CNAFP este un gauroi imens prin care s-au scurs anual in jur de 10.000.000 RON (100 de miliarde de lei vechi). Iata citeva detalii scabroase ale acestei scurgeri. Corpul de Control al Ministerului Agriculturii, minister la care e arondata compania, a socotit in vistieria CNAFP citeva prejudicii demne de luat in seama de DNA: 1,77 miliarde de lei, din cauza unor contracte de concesiune dezastruoase, din care nu s-a incasat redeventa; 214 milioane de lei, din cauza unor contracte de arenda, cu redeventa neachitata; 106 milioane de lei, urmarea unor contracte de asociere cu redevente neincasate.
Alte 3,6 miliarde s-au dus pe Apa Simbetei,
care curge pe mai multe riuri ce ar fi trebuit repopulate cu puiet. Repopularea trebuia facuta de firmele care au concesionat luciuri de apa si si-au bagat navodul in ele. Pe linga concesionari, CNAFP le-a facut si niste concesii imense. Iata citeva mostre din raport, pe care procurorii DNA au avut ocazia sa le mai citeasca in revista noastra, dar s-au facut ca nu inteleg slova: pentru refacerea potentialului piscicol, concesionarul s-a angajat sa introduca anual 5.000 de alevini de sturioni si 1.000 de kilograme de puiet de crap si somn. Aceste cantitati au fost modificate prin anexe la contract, nesemnate, in defavoarea CNAFP si la valori exagerat de mici si neconforme cu realitatea. In sectorul 9 Dunare, concesionarul, firma Ridalcoom SRL, nu a investit in 2005 nici un leu pentru populare. In sectorul 10 Dunare, Asociatia Pescarilor „Abranus“ a uitat de obligatia de a popula zona cu 45.000 de larve de stiuca. In sectorul 11, la fel. Asociatia „Zimpesco“ din Zimnicea, dupa ce a strins navodul, a uitat ca avea obligatia sa planteze unde a pescuit 5.000 de bucati de stiuca si vreo 500.000 de bucati de larva de salau. In sectorul 12 si mai nasol. SC Malageanu SRL si SC Geo & Olt SRL din Corabia si-au bagat carasul in ea de Dunare si nu si-au respectat deloc obligatia de a popula zona. Aveau de plantat nu mai putin de 2.000 de kilograme de puiet.
Revenim la finele lui 2007.
Fix inainte de Craciun, cu ce se ocupa CNAFP?
Pirlea porci cu butelia in batatura? Nntt, pirlea doar bugetul de stat la cel mai inalt nivel din companie. Sub pretextul ca repopuleaza Dunarea cu sturioni, CNAFP a incheiat cu firma privata Kaviar House un contract de finantare, bun ca un prostovol aruncat peste o gramada de bani publici. In contract se zice ca CNAFP-ul finanteaza o „activitate de cercetare“ pusa la cale de Kaviar House. Care cercetare, atentie, consta in repopularea Dunarii cu 15.000 de puieti de morun. O cercetare care se rezuma doar la o activitate de repopulare cu puiet? Suna ciudat, nu? Si chiar este. Va explicam imediat de ce a recurs CNAFP la o astfel de motivatie.
In primul rind, pentru a nu face licitatie
Kaviar House participase deja la o licitatie pe aceeasi tema – repopulare cu sturioni – organizata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), o sora geamana a CNAFP, arondata tot Ministerului Agriculturii. In cadrul licitatiei, Kaviar House a fost respinsa din cauza ca pretul pentru un exemplar de sturion din specia morun, oferit de ea, era prea mare. Mai exact, era aproape dublu fata de un pret de referinta stabilit de specialisti in domeniu. Adicatelea, specialistii lui peste de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati, din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, au socotit ca pretul pentru un puiandru de morun, crescut in statii de reproducere pina la virsta la care poate fi lasat de capul lui in Dunare, e in jur de opt euro. Atit costa papica, chiria, intretinerea pe cap de morun, plus profitul pe cap de patron de firma care a facut mare morunul, in speta Kaviar House. Insa pretul cu care firma respectiva s-a prezentat la licitatie a sarit de 15 euro, motiv pentru care ANPA a descalificat-o.
Cu aceeasi oferta, Kaviar House s-a dus la surioara CNAFP. Pretul de referinta, de opt euro pentru un exemplar, fusese stabilit de o institutie de stat, o alta institutie de stat (ANPA) respinsese la licitatie oferta Kaviar House-ului, cu pretul dublat. E clar ca CNAFP, de asemenea institutie de stat, nu putea sa faca o alta licitatie in care sa ia de bun ceea ce alte doua organisme de stat stabilisera deja. Si atunci CNAFP a gasit o portita. N-a organizat licitatie pentru o activitate de repopulare a Dunarii, ci a zis ca finanteaza un proiect de cercetare privat, care, culmea, avea acelasi obiectiv – repopularea cu sturioni. Si apoi, nici nu e treaba CNAFP sa se ocupe de repopulari pescaresti. Dar aici intram deja pe teritoriul altui motiv.
In al doilea rind, nu era treaba CNAFP
sa bage noi generatii de morun in Dunare. Printr-un ordin dat de Ministerul Agriculturii in august 2007, se prevede clar ca „programul pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii“ trebuie indeplinit de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA). Conducerea CNAFP cunostea acest ordin, de aceea a si mascat activitatea de populare cu intentii de, vax, cercetare. Ca sa fie acoperiti, au trimis totusi o invitatie la ANPA, ca sa trimita si ei niste inspectori sa asiste la activitatea de numarare si deversare a sturionilor in Dunare. Doar ca, asa cum ne-a declarat presedintele ANPA, Gheorghe Stefan, invitatia a fost trimisa seara, in week-end-ul premergator Craciunului, cind angajatii ANPA erau deja plecati in concediu.
In al treilea rind, firma Kaviar House nu se ocupa cu activitati de cercetare
Inspectorii ANPA au descoperit ca in obiectul de activitate al firmei care s-a oferit sa faca cercetare pe banii statului nu e trecuta o astfel de ocupatie. Deci rezulta ca a fost clar o cacealma porceasca, pardon, pescareasca, cu scopul de a da o plasa de 871.650 de lei, in jur de 250.000 de euro. Prin cercetare nu se poate intelege cumpararea unor pesti adolescentini care sint deversati in Dunare fara ca organismul responsabil cu astfel de activitati, adica ANPA, sa-si dea acordul si sa supervizeze repopularea.
Mai trebuie spus ca
CNAFP este o companie de stat care se afla in pragul desfiintarii de mai bine de un an. Crucea i-a pus-o chiar Comisia Europeana, care si-a exprimat indignarea ca in Romania exista doua organisme cu aceleasi atributiuni – CNAFP si ANPA. In nenumarate rinduri, oficialii europeni au atras atentia oficialilor pescari romani ca dau cu bita in balta daca mai tin in functiune o institutie care doar cheltuieste bani destinati bugetului. Temerile sint foarte serioase, mai ales ca in anii urmatori se aloca din fonduri europene circa 230.000.000 de euro, nerambursabili, pentru dezvoltarea pisciculturii romanesti. Daca si milioanele astea vor fi cheltuite fix intr-o duminica de Paste, pentru activitati de cercetare care nu suporta aminare si nici control, atunci vom mai vedea fonduri europene destinate dezvoltarii agricole fix la alt Paste. La Pastele calutilor de mare.
Piscicultura lu’ peste….
Un articol din Adevarul (link) incearca sa ofere o imagine asupra viitorului sectorului de pescuit si acvacultura din Romania, in perspectiva (mult asteptator) fonduri europene nerambursabile.
Am ales sa postez intregul articol - sublinierile cu rosu imi apartin - pentru a va face o idee despre:
1. cat de “bine informati” sunt cei din presa si cum interpreteaza ei niste informatii, niste termeni si niste cifre;
2. cat de “destepti” sunt cei care se intituleaza “reprezentantii sectorului de pescuit si acvacultura” (atat administratie cat si patronate).
Marturisesc ca nu stiu care din cele 2 variante de mai sus are valoare de adevar dar in orice caz, lucrurile sunt grave.
Am in proiect o prezentare pe scurt a istoriei acestei “ramuri” a agriculturii din ultimii 5 ani si a modului in care presa a inteles si a reflectat evenimentele din acest domeniu.
Asa ca, data viitoare cand veti merge in vreun supermarket si veti vedea crapul romanesc la 12 - 14 ron / kg. sa va aduceti aminte de blogul meu si sa reveniti pentru a incerca sa intelegeti de ce lucrurile sunt asa cum sunt.
Pana atunci insa, iata articolul si spor la haz (de necaz):
5440
Joi,10 Ianuarie 2008www.adevarul.ro
UE ne dă bani pentru peşte
un articol de Ofiţeru Andreea, Toma Laura
Prin Programul Operaţional pentru Pescuit, românii au de cheltuit 307 milioane de euro pentru acvacultură.
Fermierii români pot să ceară bani de la Comisia Europeană pentru schimbarea metodelor de pescuit cu unele prietenoase cu mediul.
Potrivit unui comunicat de la Bruxelles, în perioada 2008-2013, România
va primi aproximativ 307 milioane de euro prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Banii sunt destinaţi adoptării unor tehnologii noi de pescuit, crescătoriilor şi procesării peştelui.Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, desemnată să se ocupe de fondurile primite, spun că, pentru accesarea fondurilor, fermierii privaţi vor avea la dispoziţie ghiduri speciale şi formulare. „Nu am stabilit încă limitele minime şi maxime ale fondurilor cerute pentru un singur proiect. Vor avea prioritate proiectele care pun accent pe folosirea de tehnologii care nu poluează apele”, a spus Amalia Cristescu, consilier superior de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Pescuitul, urmărit prin satelitPreşedintele patronatului Rompescaria, Niculae Dimulescu, arată că prin acest program România trebuie să schimbe acvacultura intensivă, care de obicei e ostilă faţă de mediu, cu una extensivă, care să folosească metode care să nu dăuneze mediului. „Navigaţia ar trebui controlată prin satelit, astfel încât pescuitul să poată fi monitorizat. Evacuarea apelor de decantare din bazinele piscicole ar trebui să nu mai fie făcută în apele curgătoare”, a declarat Nicolae Dimulescu, preşedintele Patronatului Rompescaria.
În plus, potrivit cerinţelor din program, fermierii români ar trebui să domesticească speciile sălbatice şi să încadreze creşterea sturionilor, a crustaceilor acvatici şi a calcanului.
ONG-urile urmăresc programulOrganizaţiile neguvernamentale de mediu consideră această măsură a Comisiei Europene bine-venită. “Găsesc că Programul Operaţional pentru Pescuit aprobat de Comisia Europeană ar putea să restabilească anumite standarde, care s-au pierdut după 1990 la noi. Înainte existau acele echipe de pescari sau brigăzi, cum li se mai spunea; existau cherhanalele acelea pe mal, care foloseau gheaţa pentru păstrarea peştelui, unde se făceau des controale”, a spus Nicolae Munteanu, preşedintele Mare Nostrum.
Acesta adaugă că activitatea piscicolă era mai transparentă înainte de 1989. “Acum, legislaţia e aşa cum e, pescuieşte mai toată lumea, nu există un cadru organizat şi de aceea e greu de gestionat şi monitorizat. E important să îmbunătăţim şi condiţiile de igienă pentru produsele pescăreşti”, a mai spus Munteanu.
“Cât despre producţia de peşte de calitate superioară, pe care o mai prevede programul, cred că se referă la aducerea unor specii precum calcanul, sturionul, chiar şi rechinul sau stavridele, care au fugit de la noi din cauza poluării. Pentru asta ar trebui reduse vasele poluante şi să existe un control susţinut şi în sensul ăsta. Şi formele asociative din branşă ar trebui să se facă pe criterii precise, nu cum se întâmplă că oricine îşi poate face un SRL”, a adăugat preşedintele Mare Nostrum.
Programul pentru peşte are cinci arii de interes
Programul operaţional pentru pescuit al României este structurat pe cinci axe: adaptarea flotei de pescuit comunitare (13,3 milioane de euro), acvacultură, pescuit în ape interioare, prelucrarea şi comercializarea produselor din pescuit, cu un buget de 140 milioane de euro. O altă axă e pentru măsuri de interes colectiv, pentru care sunt alocaţi 40 milioane de euro. Dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti i s-a alocat o sumă de 100 milioane de euro. Ultima axă e pentru asistenţa tehnică” şi are un buget de 14,3 milioane de euro.
The article has
one response